Dor de părinți

Oricât de dragi ne sunt părinții
când pleacă –noi pe urma lor –
ne regăsim în suflet spaima
de-a nu fi spus că ne e dor

și câte nopți frumoasa mamă
ne-a îngânat dumnezeiesc
ne adunam cu greu din toate
uitând să-i spunem – te iubesc!

în lumea noastră mult prea mare
e loc și de părinți, dar, vai,
dispar și sfinți din calendare
cu mult prea bunul nostru trai.

Secătuim pe dinlăuntru
înmugurim, dar n-avem flori,
părinții ni s-au dus și sfinții
mai plâng și azi de dorul lor!

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Cosmin Neidoni

Cosmin Neidoni LinkedIn | Facebook | De același autor

Nascut in Timisoara in 8 Martie 1975. Absolvent de filosofie, freelancer in domeniul traducerilor, scrie proza scurta, eseuri si poezie. Carti publicate: Scrisoare catre fiul meu, Das Schattenspiel. In pregatire: Viata la 40 de ani.

Recomandări

Adaugă comentariu