Din vina ta

Din vina ta am tot uitat de mine
Şi mi-am făcut contur din visul tău.
Am hoinărit ades prin pietre şi ruine,
Chiar de toate mă petreceau spre hău.

M-am îndreptat spre tine cu toţi ochii,
Cu mâinile ce nu mai aveau stare,
Te plămădeam din stele şi din aşchii,
Din cer albastru fără de hotare…

Te-am învăţat precum tot alfabetul
În cartea mea cu litere de-o şchioapă
Şi te-am păstrat ca un vistier sipetul,
Ce taina de preţ în el şi-o îngroapă.

Te-am ferecat în nesfârşite vise
De azi, de ieri, de când mă ştiu,
Spre tine mă lovesc de uşi învinse
Ce-adăpostesc în umbre doar pustiu.

Din vina ta mă uit prea mult la tine
Şi tot ce e al meu îmi e străin,
Nici gândurile nu prea-mi sunt creştine
În trenul tău sunt simplu clandestin.

Din vina mea şi-a ta mi-am făurit povară,
Mai grea şi mai absurdă zi de zi;
Mi-aş scoate sufletul cu tot afară
Iar creierul l-aş duce-n miazăzi.

Din vina mea să cred că fără mine,
Nici vina ta n-ar mai avea vreun sens;
Ne suntem vinovaţi până la sânge,
Deci nu e loc în noi de vreun consens.

vina-ta

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Pamfilia Bilţ

Pamfilia Bilţ De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu