Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Din jale s-a întrupat Frankenstein

Poetul

Poetul avea aripi lungi de hârtie. Când le ținea strâns pe lângă trup se aşterneau pe pământ. Când le deschidea,...

Continuare...


Powered by

Din jale s-a întrupat Frankenstein

Mădălina Dumitrachede @
5 September 2018

Mary Shelley.

Feministă avant la lettre, scandaloasă încă din adolescență (de la șaisprezece ani), căsătorită cu poetul Shelley, cochetând cu Byron și doctorul Polidori – în acești termeni s-ar putea rezuma destinul atipic al lui Mary Shelley, care merita o adaptare îndrăzneață. Realizatoarea saudită, Haifaa Al-Mansour, cea care ne-a uimit cu duioasa peliculă Wadja, a plăsmuit prima sa producție sub un banner britanic: Mary Shelley. Așadar, lungmetrajul  urmărește tumultoasa poveste de dragoste dintre poetul Percy Shelley și strălucitoarea Mary Wollstonecraft Godwin (1797-1851), precum și evenimentele care au inspirat-o să realizeze, la doar optsprezece ani, celebra carte Frankenstein. Inițial, romanul a fost publicat sub anonimat pentru că editorul refuzase să menționeze drept autor o tânără în stare să adune atâtea orori într-un singur volum. Însăși geneza opusului gothic e romanescă. Adesea asociat și identificat cu acea creatură compusă din multe bucăți de cadavre, Frankenstein a avut o descendență literară, care a servit ca sursă de inspirație pentru alte opere artistice (în artele plastice și cinema). Abordând repertoriul clasic englez, realizatoarea saudită s-a avântat pe-o interesantă cărare: tematica și simbolistica feministă, transpuse sub forma unor schimburi culturale. Cineasta reușește o sobră reconstituire estetică,    în manieră academică, cu aer british, dar pasionant, având-o în rolul titular pe fermecătoarea  Elle Fanning.

Fiică a unor intelectuali britanici, cu vederi libertariene – William Godwin și Mary Wollstonecraft (a murit după nașterea copilei) -, Mary este o ființă modestă și dornică de cunoaștere. Totul se schimbă când îl întâlnește pe Percy Bysshe Shelley, care – la numai douăzeci și unu de ani – este deja un poet renumit, dar și un “mare crai”, cu un mariaj aflat în colaps. În anul 1814, începe o lungă și pasională legătură amoroasă cu poetul romantic. Cu toate că tatăl ei dezaprobase legătura aceasta, Mary pleacă – împreună cu Shelley și sora ei vitregă Claire -, într-o călătorie pe continent. Juna care căutase “abordări neconvenționale pentru a trăi” le va găsi din plin alături de scriitorul aventurier și desfrânat, cu serioase probleme financiare. Dezmățatului scriitor îi sunt complet străine orice constrângere ivită din responsabilitățile paterne sau îndatorile unui soț fidel. Cu toate acestea, Percy Shelley crede în forța creativă a lui Mary, iar după doi ani pleacă în Elveția, la Geneva, unde își petrec timpul împreună cu lordul Byron și amantul său, în vila Diodati. Pe malul lacului Leman, într-una din serile furtunoase, lordul Byron le-a propus ca fiecare dintre ei să scrie o povestire cu fantome – o provocare. Pentru Mary a reprezentat, în egală măsură, și confruntarea cu demonii agasanți, cât și scrierea celui mai zguduitor roman de groază din toate vremurile – Frankenstein. Și, astfel, la doar optsprezece ani, o tânără va revoluționa cultura populară, imaginând mitica creatură.

Mary Shelley

Regia: Haifaa al-Mansour
Scenariul: Emma Jensen, Haifaa al-Mansour
Imaginea: David Ungaro
Decorurile: Paki Smith
Costumele: Caroline Koener
Montajul: Alex Mackie
Muzica: Amelia Warner
Distribuția:
Elle Fanning – Mary Shelley
Douglas Booth – Percy Bysshe Shelley
Bel Powley – Claire Clairmont
Ben Hardy – John William Polidori
Tom Sturridge – Lord Byron
Maisie Williams – Isabel Baxter
Stephen Dillane – William Godwin
Joanne Froggatt – Mary Jane Clairmont
Durata: 2h

Au circulat numeroase ipoteze și teorii potrivit cărora activitatea literară a tinerei Mary Shelley a fost influențată exclusiv de viața personală, iar rănile suferite s-au transformat rapid în expresii alegorice ale unor vechi traume. În dorința de a expune demonii care-i măcinau viața eroinei, inspirata cineastă saudită a făcut apel la interpretarea, extrem de sugestivă, actriței americane Elle Fanning. O copilă a cărei mamă se prăpădise imediat după sosirea ei pe lume, un tată care o (re)nega prin maniera sa de comportare față de ea, cât și imensa dragoste pentru un poet romantic precum “alunecosul” Percy Bysshe Shelley au fost câteva din argumentele care-au condus-o spre inventarea unui monstru care să reflecte trădarea, cruzimea și rezistența. Scrisul devine, așadar, o formă de eliberare dintr-o realitate mult prea apăsătoare pentru un spirit atât de fragil, cum era Mary. Totuși, din dorința de  a expune vulnerabilitatea acestei eroine, regizoarea a sfârșit prin a  o transforma într-o  creatură sensibilă, în stare să accepte toate umilințele și compromisurile unei vieți amoroase păguboase. Alături de actorii din distribuție: Douglas Booth (Percy Bysshe Shelley) și Tom Sturridge (Lord Byron), Elle Fanning ilustrează febra creatoare, decadența și dandismul “made in Britain.Tulburările psihologice și pathosul (ivit din moartea copilului) care-au provocat apariția unei creații literare unice sunt certe în interpretarea acestor artiști.

Haifaa al-Mansour a retranscris sentimentul efemerității personajelor prin condiția lor de pe ecran: într-o disperată solitudine. Trupurile personajelor par să se sufoce în acele cadre cvasi-statice. Falocrația a dominat prima jumătate a secolului al XIX-lea, când autoarele/scriitoarele erau adesea respinse sau, cel mult,  invitate să folosească pseudonime. Bunăoară, în Mary Shelly, feminismul se regăsește, în filigran, pe tot parcursul filmului: prin evocarea mamei lui Mary, o autoare feministă și nonconformistă (autoare a unui pamflet: A Vindication of the Rights of Woman), permanenta luptă a lui Mary – care a combătut misoginia maladivă din acea epocă, mai ales că acceptase ca prima sa carte să apară sub vălul anonimatului. În demersul său artistic, realizatoarea doar punctează condiția femeii într-o socirtate patriarhală, însă toate intențiile sale sunt clare; independența avant la lettre a unei femei aduce izbitor cu însăși condiția cineastei din Arabia Saudită care “a avut îndrăzneala să realizeze un lungmetraj”. Profesionalismul regizoarei demonstrează că și-a însușit bine criteriile occidentale, iar mesajul trece dincolo de ecran. Acesta sosește prin emoționanta privire a camerei dirijate de Mansour, o combatantă îndârjită ca și eroina sa din film (comparația dintre Arabia Saudită în care femeia nu reprezintă nimic în lipsa unui soț și Regatul Unit din veacul al XIX-lea este clară). Prin Mary Shelley, Haifaa Al Mansour a explorat ipotezele unui veritabil geniu literar, prezentând geneza unei opere ca rezultat al suferinței și al speranțelor spulberate, trezind emoții vii.

Despre autor

Mădălina Dumitrache

| Facebook | De același autor

Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (UNATC "I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei "săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii" ştiind că cea mai subtilă şi solidă formă de supravieţuire este CULTURA.

Comentează

Parteneri