Din fire de nisip

Mi-e dor de tine-n tropotul sălbatic al orelor ce mânjii îmi strunesc,
În urma pe grumaz ce-n treacăt luna la trap mă îmboldește să visez,
În aripile stelelor apuse mi-e dor de tine prințul meu de-argint,
Mi-aș vinde inelarul pentru tine și ți-aș fi sclavă-n noaptea fără timp,

Ți-aș rândui din văluri desfătare și dar din trupul meu ți-aș da mereu,
Fecioară urgisită-n lupanare aș fi pentru iubirea-ți de ateu.
M-aș coborâ în iad cu bucurie, din smoală mi-aș croi veșmant de rai,
Aș popula speluncile satanei cu îngeri transformați în samurai…

Aș nimici-ntunericul c-o șoaptă, cireșii-n floare-ar fi străjeri în cer,
De tu m-ai dezmierda c-o sărutarea m-aș dezbraca de tot cei efemer

Mi-aș pune-n cap țărână și-aș renaște în trup de înger aripi dobândind
M-aș scufunda în tine ca-ntr-o taină și-aș dainui în fire de nisip.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Daniela Konovala

Daniela Konovala Facebook | De același autor

Sunt nascuta vara, iubesc ploaia si marea si nisipul. Si aerul sarat il port in piele. Iubesc oamenii si viata si singura mea patrie e iubirea.

Recomandări

Adaugă comentariu