Din fire de nisip

Mi-e dor de tine-n tropotul sălbatic al orelor ce mânjii îmi strunesc,
În urma pe grumaz ce-n treacăt luna la trap mă îmboldește să visez,
În aripile stelelor apuse mi-e dor de tine prințul meu de-argint,
Mi-aș vinde inelarul pentru tine și ți-aș fi sclavă-n noaptea fără timp,

Ți-aș rândui din văluri desfătare și dar din trupul meu ți-aș da mereu,
Fecioară urgisită-n lupanare aș fi pentru iubirea-ți de ateu.
M-aș coborâ în iad cu bucurie, din smoală mi-aș croi veșmant de rai,
Aș popula speluncile satanei cu îngeri transformați în samurai…

Aș nimici-ntunericul c-o șoaptă, cireșii-n floare-ar fi străjeri în cer,
De tu m-ai dezmierda c-o sărutarea m-aș dezbraca de tot cei efemer

Mi-aș pune-n cap țărână și-aș renaște în trup de înger aripi dobândind
M-aș scufunda în tine ca-ntr-o taină și-aș dainui în fire de nisip.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Daniela Konovala

Daniela Konovala Facebook | De același autor

Sunt nascuta vara, iubesc ploaia si marea si nisipul. Si aerul sarat il port in piele. Iubesc oamenii si viata si singura mea patrie e iubirea.

Recomandări

Adaugă comentariu