Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Destinul: o dovadă științifică

Sapte locuri de vazut intr-o viata

Pentru iubitorii de călătorii și iubitorii de frumos. Cu speranța că fiecare dintre noi vom putea ajunge în această viață...

Continuare...


Powered by

Destinul: o dovadă științifică

Sorin Tudorde @
25 June 2014

Un experiment care nu poate fi explicat științific. Și, probabil, vă va pune pe gânduri.

Cum momentul video pe care vă invit să îl priviți conține o mulțime de fizică cuantică, am să îmi permit să vă spun mai întâi despre ce este vorba și abia apoi voi îndrăzni să exprim câteva gânduri.

Profesorul Anton Zeilinger – una dintre cele mai strălucite minți ale lumii – prezintă un aparat astfel conceput încât să trimită câte un singur foton spre o placă opacă prevăzută cu două fante. În mod normal, cum fotonii sunt eliberați unul câte unul, aceștia ar trebui să treacă fie printr-un orificiu, fie prin altul, iar ecranul fotografic din spatele plăcii să înregistreze două linii luminoase (câte una pentru fiecare fantă. Însă nu este deloc așa: ecranul înregistrează mai multe linii, dispuse simetric de o parte și de alta a celor două fante, ca și când ar fi vorba de o undă de lumină și nu un singur foton. Acest lucru se poate însă întâmpla doar dacă fiecare foton trece în același timp prin ambele fante. Mai exact, fotonii se comportă ca și când ar fi în două locuri în același timp (și ar trece – în același timpul timp – și printr-o fantă și prin alta).

Dar ce este cel mai ciudat abia acum urmează: în momentul în care, în încercarea de vedea prin ce fantă trece fiecare foton, de o parte și de alta plăcii opace sunt dispuse două detectoare, efectul de undă dispare, iar fotonii încep a se comporta așa cum gândeam că trebuie să se comporte. Iar dacă detectoarele sunt luate, efectul de undă apare din nou. Este ca și cum Universul nu ar dori să îi aflăm secretele.

Experimentul științific sugerează că, pur și simplu, doar prin simpla acțiune de a privi realitatea putem schimba comportamentul a ceea ce suntem obișnuiți să numim realitate. Sau, după cum spune Anton Zeilinger – repet, una dintre strălucitele minți ale omenirii:

Răspunsul fizicii moderne este acela că fotonul – particula elementară responsabilă de ceea ce numim lumină – nu este un element al realității.”

Pentru unii, scurtul moment video de mai sus ar putea constitui (încă) o dovadă a existenței Creatorului. Nu am să îi contrazic (și nici nu am să mă alătur lor), cu atât mai mult cu cât, în opinia mea, experimentul spune ceva despre fiecare dintre noi.

Spune că realitatea vieților noastre nu este nicidecum atât de bătută în cuie cum am fost învățați să credem. Nu este nicidecum atât de rigidă și, mai ales, nu este nicidecum imuabilă. Spune că realitatea (sau, dacă doriți, realul) depinde, de fapt, de fiecare dintre noi într-un mod mult mai profund decât credem. Iar aceasta nu este nici o metaforă. Iar dacă realul depinde de noi, cum ar putea destinul fiecăruia să fie prestabilit?

Da, destinul depinde de fiecare dintre noi. Iar aceasta este realitatea și realul.

destinul

Note: 1) momentul filmat face parte din documentarul științific Through The Wormhole (cu Morgan Freeman), documentar ce a fost difuzat de Science Channel; 2) puteți citi mai multe despre experimentul celor două fante aici.

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

    Comentarii
  1. Octav chivulescu

    Dupa parerea mea, acest experiment este gresit interpretat. Cu consecintele de rigoare...

    http://youtu.be/rtRIdiS6QuE

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.