Destin

Doar clipe zburătoare noi suntem pe Pământ,
O singură menire pe lume împlinim
Și poți citi în stele când sufletul ti-e frânt
Destinul nostru sigur: ne naștem să murim!

Ne amăgim sublim cu vise prea mărețe
Că lumea vom schimba-o într-un tărâm mai bun,
Că păcălim destinul cu planuri îndrăznețe,
Că ne decidem soarta; – ce gânduri de nebun! –

Ce e să se-mplinească se-ntâmplă negresit
Și nu există clipă să poată fi schimbată,
Căci timpul ce se scurge nu poate fi oprit,
Nici moartea ce-i eternă n-o păcălești vreodată.

Și-atunci de ce te chinui, tu, Omule mărunt
Să cauți veșnicia-n iluzii efemere?
De ce hrănești absurdul cu gânduri ce prin vânt
Dispar necontrolat în alte emisfere?

Cu pași mici te grăbești spre marele Nimic,
Alergi necontenit după averi deșarte,
N-aș vrea mărețul plan cu vorbe să ți-l stric
Dar crede-ma când spun: n-o să ajungi departe…

Când firul se termină și părăsi-vei viața,
Când sub pământ vei sta pentru eternitate,
Când totu’-n jur va fi doar rece precum gheața,
În urmă vei lăsa ce-ai strâns făcând păcate.

Și nu-i păcat mai mare decât să nu iubești
Și flori si ploi și oameni si viața deopotrivă,
Adaugă păcatul ce-l faci când nu zâmbești
Și-o să-nțelegi că-n neguri ți-e inima captivă.

De spui că suferința ti-e unicul amic,
Privește-adanc în tine fără să-ti fie teamă:
Ai suflet masochist și-un neuron cam mic
Ce doar să-ti plângi de milă, cu forță te îndeamnă!

Ne raportăm constant la marea Societate
Și nu avem o viață, pe-a altora-o trăim,
Cat timp avem doar visuri de alții controlate,
Destinul ce e scris, cu TRUDĂ-l împlinim…

destin

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Mihaela G.

Mihaela G. Blog | Facebook | De același autor

Simt că m-am născut într-un secol căruia nu-i aparțin. Mă regăsesc doar când scriu.

Recomandări

Adaugă comentariu