Decembrii

Celui mai bun prieten, ucis în Revoluția din Decembrie ’89

Întâlnește-mă-n gânduri când stele cobor
Să-și prindă odihnă de-o cale în noi,
Să prindă amintiri în rever printre ploi
Ce-și picură stropii greoi peste dor.
Întâlnește-mă-n gânduri și-apoi printre nori
Îți lasă iar pașii să prindă culori.

Ți-aș scrie cum timpul se așterne frumos
Peste-orașul cu zăpezi în decembrii,
Purtându-și prea plinul și râsul, celebrii
Actori în nuanțe dansând zgomotos.
Ți-aș scrie cum timpul mă joacă-n lumină,
Dar pana-mi se pierde pe-o urmă străină.

În cerc cu amintiri rătăcesc mai mereu
Iar sănii gonesc peste dealuri, cu noi
Visând libertăți și îndrăznind mai apoi
Să le prindem nuanțe într-un eseu.
În cerc cu amintiri un decembrie gri
Stă încă pitit lângă verbu-a muri.

Webcultura are nevoie de susținerea ta. Ne poți sprijini prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Simona Prilogan

Simona Prilogan Blog | Facebook | De același autor

În călătoria către infinit, am îmbrăcat numerele în idei și le-am învăluit printre secunde peculiare în valsul tematic al existenței: trei pași pentru un vis, trei pași pentru o forță. Forța de a continua. Atâta vreme cât este viață, este speranță!

Recomandări

Adaugă comentariu