Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Cultul fericirii

Memoriile unui carusel

Care sunt amintirile pe care le-ar putea avea un carusel? Este o întrebare la care fotograful spaniol Pep Ventosa încearcă...

Continuare...


Powered by

Cultul fericirii

Vladimir Stoicescude @
2 November 2013

“Când eram la școală, m-au întrebat ce vreau să devin când voi fi mare. Le-am spus că vreau să mă fac fericit, ei mi-au spus că nu am înțeles subiectul și eu le-am spus că ei nu înțeleg viața.” – John Lennon

Sfârșit

Dacă aceasta este filosofia pe care o ai asupra vieții, poți să te oprești din citit. Nu am tendința să vomit curcubeie viu colorate și frumos mirositoare. Dacă scopul tău este sa treci prin viață admirând panseluțele, îți respect alegerea, însă acest articol nu este pentru tine.

Marile dezamăgiri se nasc din așteptări: așteptăm de la viitor, ne-am format o imagine asupra abilităților noastre și avem o pictură mentală asupra spiridușei cu care vrem să întemeiem o familie. Nu este nimic rău în asta, problemele apar atunci când așteptările noastre sunt nerealiste. Practic, mintea noastră creează o iluzie nefastă, frumoasă și înălțătoare. O iluzie ce duce la un înec încet și dureros în această vâltoare muribundă. Creștem mânați de imaginație, de complimente și de trofee de participare. Din nefericire, atunci când ne lovim cu adevărat de realitate, lumea noastră se destramă și suntem destinați, de multe ori, pierzaniei.

Vânătoarea fericirii perpetue este o absurditate, un paradox ce necesită orbire, prostie și mari probleme cu auzul. Îmi este foarte greu să înțeleg cum un om poate fi fericit atunci când vede toate mizeriile ce curg vârtos și agale prin canalele umanității în care se scaldă. Ignoranța este o mare dovada de prostie și nu concep cum poți să vezi doar raze însorite în canalul plin de strigătele amărâte ale sărmanilor ce curg pe lângă tine.

Este relativ ușor să treci prin viață gras, prost și fericit. În special dacă mergem pe principiul că în viață rămâi doar cu ce bagi în gură și ce tragi prin… orașul acela din Croația.

Fericirea este un drog. Fericirea este acel moment înaintea momentului când ne dorim mai multă fericire. Paradoxal, dacă suntem fericiți perpetuu, nu suntem fericiți. Fericirea devine o nouă normalitate din care nu rezultă fericire, ci normalitate. Dacă tu alegi să-ți bagi în venă, pentru a menține senzația trebuie să crești doza. Corpul se adaptează și vei vrea mai multa fericire ori mai multa heroină.

Oamenii cu adevărat deștepți nu sunt fericiți, sunt posedați. Trăiesc cu povara tristă și amară a înțelegerii și sunt mânați de demonii ce îi mănâncă și îi ard și îi condamnă să încerce, să schimbe, să ilumineze. Sunt însemnați cu acea sclipire a responsabilității și sunt crucificați de lacrimile sufletului care speră și se zbate și trăiește într-o lume cruntă, rea, murdară.

Cultul fericirii? Cultul fericirii este satisfacția imediata a pornirilor umane, satisfacție ce este contradicția egoistă a progresului.

Despre autor

Vladimir Stoicescu

| Blog | Facebook | De același autor

Eu Sunt lumina de la capatul noptii, si adierea vantului de vara. Sunt Alfa si Omega, intunericul in lanul de secara. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt ambitia inaripata si sunt sangele stramosilor. Sunt mormanul de pamant, sunt copilul muribund. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt vipera ce-ti sopteste , si sunt cantecul de leagan Sunt femeia ce zambeste la barbatul care intreaba Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt diavolul cu pene, sunt Adam in pielea goala. Sunt tristetea absoluta, efemera, si fatala. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt o pata de culoare, ba un verde, ba mai tare. Esti un negru! Sunt culoare. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt mainile lui Venus, si sunt catelusul schiop Sunt atent calcand pe tine, cand eu am calcat pe mine. Sunt … sunt … Sunt … sunt? Esti. Cogito ergo sum.

    Comentarii
  1. Raluca

    Mie imi pare ca atunci cand scrieti sunteti fericit. Imi asum riscul de a ma insela in cazul de fata, dar cred cu tarie ca scopul oricarei trestii care cugeta este fericirea. La baza piramidei, ea este mult mai accesibila dar si extrem de volatila. Doar fericirea celor din varf, a celor "posedati" sfideaza timpul si spatiul. Nu ne ramane decat sa rasturnam aceasta piramida imaginara ca sa ne regasim Sisifii cu tot cu stropul lor de fericire.

  2. klarika nu stiu cine a scris textul dar este profund și adevărat .

  3. Miham

    Ești fericit când il găsești pe Dumnezeu! Când ai liniște sufleteasca.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.