Cult pe doi (sau cultura pe două roţi)

Despre ce vorbim. (sau Romanian Papergirl pe înţelesul tuturor.)

Papergirl este un proiect de distribuţie gratuită a artei în stradă, început acum patru ani de Aisha Ronniger, în Berlin. În România a fost adus de Bianca Mihai, care l-a descoperit pe site-ul unei comunităţi de new-yorkezi; i-a plăcut atât de mult, încât a decis să organizeze un asemenea eveniment în România.

Romanian Papergirl¹ se desfăşuară anual, în trei etape: strângerea lucrărilor, expoziţia şi distribuţia propriu-zisă.

Orice lucrare poate participa, indiferent că e vorba de o pictură a unui artist de renume, sau desenul unui copil. Singura condiţie este să poată fi rulată, ceea ce înseamnă că nu pot participa nici lucrări digitale, nici lucrări prea voluminoase. Artiştii pot trimite lucrările prin poştă, sau le pot aduce personal.

După câteva luni în care lucrările sunt adunate, urmează expoziţia. Fiecare artist are expusă o lucrare reprezentativă, iar celelalte pot fi răsfoite chiar la faţa locului. Intrarea este liberă, însă lucrările nu pot fi cumpărate.

Distribuţia are loc într-o zi prestabilită. Indiferent că sunt oameni care s-au implicat în proiect, artişti, prieteni sau cunoştinţe, toţi papergirls şi paperboys distribuie rolele aleatoriu trecătorilor, de pe bicicletă.

Promovarea proiectului. (sau Cum s-a dat sfoară-n ţară.)

Romanian Papergirl a fost promovat doar pe Facebook şi pe blogul proiectului, însă cu toate acestea a reuşit să strângă peste 100 artişti, din operele cărora s-au distribuit trecătorilor 180 de role.

Promovarea proiectului a început pe 30 ianuarie 2010, lucrările au fost primite până pe 1 iulie, expoziţia a început pe 14 august, iar distribuirea a avut loc pe 3 septembrie. În tot acest timp, proiectului i s-a dus vestea atât în blogosferă, cât şi în offline. A fost menţionat, printre alţii, de feeder.ro, Life After Work şi revista Bolero şi a fost preluat de încă trei oraşe din România, Iaşi, Braşov şi Sibiu.

Ce-am făcut eu. (sau Ca să vezi ce face proiectul din om.)

M-am îndrăgostit de ideea acestui proiect de cum am auzit prima oară de el, şi mi-am dorit foarte mult să mă implic. Aş fi putut, bineînţeles, să aleg să desenez sau să pictez, însă cum nu am mare încredere în talentele mele de artistă, m-am hotărât să iau parte la distribuţia propriu-zisă.

Eu nu am bicicletă. Sau mai bine zis, am, dar este în Braşov, iar în Bucureşti nu cunosc pe nimeni care să nu fie suficient de ataşat de bicicleta personală, aşa că am decis să închiriez una. Cum întâlnirea era stabilită pentru ora 4 în Mătăsari, la 3 eram în Tineretului. Din păcate, la acea oră toate bicicletele erau închiriate, iar coada era de peste 20 de persoane.

Dezamăgită, am ajuns în Mătăsari cu gândul să fac câteva fotografii, iar apoi să merg acasă. Acolo am aflat că plecarea va fi mai aproape de ora 6, aşa că m-am dus în Herăstrău şi am închiriat o bicicletă. Era într-o vineri, nu putem merge cu metroul; am luat-o prin oraş, unde absolut toate trotuarele erau în mijlocul unor lucrări de maximă urgenţă. Traficul ca-n Bucureşti, eu fără hartă, m-am rătăcit, am căzut, m-am ridicat, am ajuns la timp în Mătăsari, am făcut poze, m-am suit din nou pe bicicletă, am făcut câţiva trecători foarte fericiţi şi am ajuns înapoi în Herăstrău în timp util ca să nu fiu dată în judecată. Aventura aventură şi nu-i nimic, că data viitoare o să ştim mai bine.

De ce. (sau Hai să mutăm odată drobul ’cela de sare.)

Cei mai mulţi dintre noi sunt nemulţumiţi de mediul în care trăiesc. De aglomeraţie, de murdărie, de cocalari şi piţipoance, de lipsa de educaţie. Iar de multe ori, numărul nemulţumirilor devine atât de mare, încât avem impresia că nimic nu poate fi schimbat.

Ultimii ani au demonstrat că, indiferent de ţara în care locuim, ne placem să ne implicăm în proiecte care ne împărtăşesc valorile. Şi cred că, fie că e vorba de proiecte culturale ca Romanian Papergirl, proiecte care implică schimbul liber de informaţii, ca TED, sau proiecte ecologice ca Let’s do it!, implicarea e primul pas către schimbarea în bine a lumii în care trăim.

1. Romanian Papergirl – site oficial [↩]