Cercul

Lumea-i cea care te-nvaţă,
Că o roată, este viaţă.
Mereu te rostogoleşti,
Atât timp cât şi trăieşti.

Chiar în cercul cel perfect,
Se trăieşte imperfect.
Se începe cu-nceputul,
Căutând mereu sfârşitul.

Ştiu, surprize sunt în cerc.
Merită să le încerc!
Perimetrul nu-l întrec,
Căci în cerc am să petrec.

Ce raze vor străluci,
Din ce unghiuri ne vor privi,
Spre cine s-or îndrepta,
Vom trăi şi vom vedea.

Ce nopţi albe se învârt,
Ce vise cuprind pe rând,
Le-om închide, ce e drept,
Într-un cerc mult mai perfect.

Totul pare un înteg.
Între ei, se înţeleg.
E mulţimea cea din cerc,
Pe care am s-o încerc.

Am să intru-n cerc cu-o coardă,
Ca să fiu un pic iscoadă.
Să văd lumea ce-a-nvârtit,
În cerc cum de-au nimerit.

Şi, odată ce-am aflat,
Fac un pas, şi am plecat.
Să mă-vârt în lumea mea,
De-o fi bună, de-o fi rea.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Angela Ciuraru

Angela Ciuraru De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu