Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Cel mai mic poem scris vreodata

Cenaclul WebCultura: următoarea întâlnire

Următoarea întâlnire a Cenaclului WebCultura va avea loc joi, 18 februarie. Tot de la ora 19:00. Și, evident, tot în...

Continuare...


Powered by

Cel mai mic poem scris vreodata

Sorin Tudorde @
28 January 2013

Cel mai mic poem scris vreodată este un poem viu. La propriu!

După ce am văzut care este cea mai scurtă poveste din lume și cât de mică este cea mai mică poveste scrisă, iată un fapt care, deși ar putea să pară desprins dintr-un roman științifico-fantastic, este cât se poate de real: după 9 ani de muncă, poetul experimentalist canadian Christian Bök a reușit să scrie un poem în interiorul ADN-ului unui organism viu. Un microorganism, de fapt.

Proiectul Xenotext (sau, dacă doriți, poemul Xenotext)

constă în două versuri care, după ce au fost codificate într-un alfabet chimic, sunt inserate apoi în secvența ADN a unei bacterii care apoi reacționează la setul de instrucțiuni cuprinse în cele două versuri, completând poemul.

Un poem pentru care realizare Bök a analizat opt trilioane (!) de coduri posibile și a cheltuit 120.000 USD pentru cercetări. Un poem care avea să prindă contur pe 4 aprilie 2011, când laboratoarele Universității din Calgary i-au confirmat funcționarea “cifrului poetic”: gena X-P13, creată de către Bök, atunci când este implantată în genomul unei bacterii E. coli, determină o fluorescență roșie a aceasteia care, decodificată, este răspunsul scontat .

Iată poemul Xenotext (repet: primele două versuri sunt introduse în ADN-ul bacteriei, iar următoarele două versuri sunt răspunsul oferit de aceasta prin intermediul fluorescenței de culoare roșie):

Any style of life / is prim
The faery is rosy / of glow

(Fiecare formă de viață/ este unică
Zâna este îmbujorată/ de strălucire)

Prima bacterie critic literar fusese deja creată,

întâmplător, de câteva tentative eșuate ale proeictului Xenotext: în loc să emită cea de a doua serie de versuri, bacteria răspundea tot cu prima serie, însă o trunchia. În loc să creez primul scriitor microbian, creasem primul critic microbian, își amintește Bök, care acum vrea să găsească o cale pentru a implanta versurile într-un microorganism mult mai complex: o bacterie nofensivă, pe numele său Deinococcus radiodurans, care practic este indestructibilă (rezistă până și în vidul spațiului cosmic).

Și, în cazul în care sunteți curioși: codificarea (și apoi decodificarea) versurilor se face prin intermediul unui “alfabet chimic” care a presupus atribuirea unui codon specific de ADN fiecărei litere.

Christian Bök și-a câștigat celebritatea

datorită cărții de poezii numite Eunoiasingurul cuvânt din limba engleză care conține toate cele cinci vocale ale acestei limbi – o carte care, potrivit unor păreri ar fi fost în 2001, anul apariției, cea mai vândută carte de poezie din Canada. Cartea este formată din cinci capitole, iar în fiecare capitol sunt folosite doar cuvinte conținând o singură vocală. De pildă, în primul capitol – corespunzător literei A, versurile sunt ca acesta:

“Hassan can, at a handclap, call a vassal at hand and ask that all staff plan a bacchanal.”

Iar în capitolul cinci, corespunzător literei E, versuri ca acesta:

“Enfettered, these sentences repress free speech.”

Eunoia a câștigat în anul 2002 Premiul Griffin, cel mai consistent financiar premiu canadian acordat pentru poezie, iar pentru a-l scrie, Bök a citit de cinci ori, cuvânt cu cu cuvânt, toate cele trei voluminoase volume ale dicționarului Webster. O documentare desfășurată pe o perioadă de șapte ani…

Și, dacă tot este vorba despre bacterii, vă invit să priviți câteva picturi create din bacterii aici și aici. Iată un exemplu.

(surse: 1, 2, 3)

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.