Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Cei șapte ani de acasă

Rascruce

In linistea noptii se aude un zgomot E un semn de intrebare Ce doreste raspunsuri. Miroase a vechi Miroase a...

Continuare...


Powered by

Cei șapte ani de acasă

Sorin Tudorde @
3 March 2015

Susține și tu Webcultura. Mulțumim!

Vezi aici cine sunt cei cărora le mulțumim până acum.

Știu, astăzi e demodat…

Părinții mei pupau mâna bunicilor mei, adică părinților lor. Așa am apucat, așa am făcut și eu o vreme și a trebuit să treacă vreo 11 ani, cam 12 ani să vorbesc fără să mi se dea voie, să nu mai pup mâna mamei și-a tatălui. Cam de-acolo am pornit, ăla a fost nivelul și m-am tutuit cu mama și cu tata târziu de tot.

Să fiu respectuos față de toți oamenii pe care-i întâlneam. Dacă m-apucau de vorbă răspundeam. La olteni, pe vremea aia te verifica. Și-atuncea trebuia să spun al cui sunt, cum mă cheamă, unde mă duc, ce, cat, acolo… Da. Trebuia să te ții de cuvânt, să vii când ai spus, să nu faci de râs familia, neamul, locul în care trăiai…

Cred că acestui datorez baza, nu mai ia vântul așa ușor. La mine, modelele – modelele, să le zicem așa – s-au dezvoltat cumva prin… printr-un fel de contradicție cu asprimea-n care-am fost cumva crescut.

Marcel Iureș
(în cadrul unui interviu acordat Digi 24)

Marcel-Iures-Digi

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Atitudini

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.