Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Ce își doresc băieții de la fete

“Nu există sacrificiu în iubire”

Despre iubire. Și despre sacrificiu. Iubirea nu este niciodată sacrificiu. Ce înţelegeţi prin cuvântul sacrificiu? Renunţare? Făcând lucruri pe care...

Continuare...


Powered by

Ce își doresc băieții de la fete

Sorin Tudorde @
21 March 2014

Câteva gânduri în care, probabil, se vor recunoaște multe dintre femei. Indiferent de vârstă.

Următorul poem a fost compus de Savannah Brown, o tânără în vârstă de 17 ani, și recitat în cadrul unui concurs de poezie. Înregistrarea poemului se găsește în finalul articolului.

Când am înțeles pentru prima dată
că nimeni nu m-ar putea iubi vreodată mai mult decât mine
o lume de o neînchipuită fericire mi-a fost dezvăluită

pentru că, undeva, pe parcursul drumului dintre îmbătrânire, scrutare și timp,
am fost învățată să mă disprețuiesc

dar m-am asigurat că mă voi păstra frumoasă
astfel încât cineva să mă iubească
într-o bună zi
pentru că acesta este cel mai important lucru pe care o fetiță și l-ar putea dori vreodată,
nu-i așa?

Aveam 13 ani când m-am simțit pentru prima dată stânjenită
de propriul trup
desigur, nu a fost pentru ultima dată
și îmi amintesc cum îmi umpleam în fiecare dimineață sutienul
cu lacrimile ce-mi înțepau ochii
sperând, implorând pentru ceva ce ar putea arăta mulțumitor de frumos
astăzi – bretele și tot restul –
pentru băieții necruțători
care îmi spuneau fără milă că nu însemn nimic
pentru că sânii mei nu sunt suficienți de mari

și-aș fi fugit acasă și mi-aș fi pus un tricou cu ochii închiși
negându-mi dreptul de a mă arăta
pentru că nu îndrăzneam să vreau să insinuez frumusețea
în legătură cu ceva atât de insultător ca propriul trup.

Ceea ce vreau să spun însă este că sfârșim cu toții cu capetele între genunchi
pentru că este singurul loc în care ne-am putea simți în siguranță vreodată

e încolțit sub pielea noastră
am fost învățați să urâm
de o societate care ocolește incredibila noastră încredere și care ne hrănește
cu propriile noastre defecte
iar uneori când simt nevoia să o întâlnesc pe acea eu care mă iubește,
nu o pot găsi
– și-mi reamintesc că oglinda este menită să fie un blestem, așa că, în sinea mea, mă încred în ea  –
dar dacă el sau ea țipă “lasă-ma afară!”
ni se permite să o ascultăm.

Dar este întâmpinată de un cor de orgolii,
egoism,
narcisism

oare de când a fost grija de sine un păcat?
de când a iubi ceea ce suntem a devenit o ofensă
adusă cretinilor ce nu contează?
– schimbă această trăsătură fizică
și pe aceasta,
nu spulbera iluzia că ai putea vreodată
fi altceva decât o bucată de carne, dinți strălucitori și unghii –
acuzatoarele ecouri că nu ești suficient de bună,
niciodată nu vei fi suficient de bună
– te-ai simțit vreodată atât de amorțită încât să te doară –
distrează-mă
curvo

nu poți să te predai lor
trebuie să-ți amintești
că ești singurul lucru pe care îl vei iubi vreodată cu adevărat
și nu, nu mă refer la trupul tău
pentru că, într-o zi. va arată rău, indiferent ce ai face

ma refer la tine
ma refer la modul în care îți strălucesc ochii atunci când zâmbești
și cum râsul tău răsună atât de melodios de parcă ar fi un cântec
ma refer la modul în care creativitatea ta este o busolă
ce te va conduce la ceea ce iubești

și nu ai nevoie de nici o cremă miraculoasă
pentru a-și păstra pasiunile plăcute, epilate
și nici de pilule pentru dietă pentru a-ți subția bunătatea în talie
iar atunci când începi să te afunzi în aceste așteptări jalnice
ai face mai bine să-ți examinezi miracolul propriei existențe
pentru că valorezi cu mult mai mult decât linia taliei
valorezi frumoasele gânduri pe care le gândești
și îndrăznețele visuri pe care le visezi,
anulate și îmbătate de alcoolul existenței.

Dar uneori uităm asta
pentru că trăim într-o lume în care mass-media ne înșfacă din pântece
ne hrănește
și ne învață primele cuvinte
slabă drăguță slabă drăguță
fete catifelate tăcute drăguțe
băieți virili mușchi drăguți

dar pe mine nu mă interesează care este sexul tău,
look-ul tău,
greutatea ta,
pielea ta
sau locul în care zace dragostea ta
niciuna dintre ele nu mă interesează pentru că nu standardele te definesc
nu trăiești pentru a te ridica la cerințele stabilite de un nebun

Pentru numele lui Dumnezeu, tu ești o comoară
indiferent dacă vrei sau nu să crezi asta
și poate aceasta este ceea ceea ce toată lumea ar trebui să înceapă
a descoperi.

Savannah

Despre autor

Sorin Tudor

| Blog | De același autor

Uneori, prin ochii mei, internetul se vede altfel. “Contentul” se numeste simplu, “continut”, iar “user generated” capata vagi conotatii pleonastice de vreme ce El, Userul, nu are incotro: trebuie sa-si fie Creator al propriei Vieti. Poate ca, intr-o zi, vom ajunge sa ne cunoastem mai bine.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.