Nomad IFF – proiecții în aer liber, echipamente performante și filme premiate pe plan internațional.
Aferim! (r. Radu Jude), Toto și surorile lui (r. Alexander Nanău), Pașaport de Germania (r. Răzvan Georgescu), Trenul vieții (r. Radu Mihăileanu), Drumul păsărilor (r. Klara Trencsenyi, Vlad Naumescu), Sunt a ta (r. Iram Haq) și Usturoi (r. Lucian Alexandrescu) sunt filmele ce vor fi proiectate în cadrul primei ediții a Nomad International Film Festival.
Un ecran gonflabil de aproape 80 de metri pătrați și echipamente de proiecție performante (la care se adaugă, firește, sute de „scaune de cinefil”), vor transforma, pentru câte șase zile, zonele centrale din patru mari orașe din România (București, Timișoara, Târgu Mureș și Constanța) și un oraș din Norvegia (Oslo) în adevărate “cinematografe în aer liber”.
Ajută cu votul tău șase tineri regizori să-și promoveze creațiile la nivel național
În fiecare zi iubitorii de film vor putea viziona câte un lungmetraj premiat pe plan internațional și două scurtmetraje românești de calitate: șase dintre aceste scurtmetraje vor fi selecționate de către juriul Festivalului, iar alte șase prin intermediul voturilor exprimate online.
Prin urmare, dacă dorești să ajuți șase regizori tineri să își promoveze gratuit creațiile la nivel național, intră pe pagina de YouTube a Festivalului și votează (prin like), până la data de 15 mai 2015, scurtmetrajele preferate.
Nomad International Film Festival se va desfăşura în perioada 19 mai – 28 iunie, intrarea va fi gratuită, iar creatorii celor mai bune trei scurtmetraje selectate de juriu vor fi recompensați cu premii în valoare totală de 3.500 euro (premiul I – 2.000 euro, premiul II – 1.000 euro, premiul III – 500 euro).
Ce filme vedem la Nomad International Film Festival
Aferim! (r. Radu Jude) – câștigător al Ursului de argint pentru cel mai bun regizor la Berlinale 2015 este unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice româneşti din ultimii ani. Aferim! este un un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească în 1835 și spune povestea zapciului Costandin care, însoţit de fiul său, caută un rob fugar.
Toto și surorile lui (r. Alexander Nanău – Grand Jury Prize la Angers EFF 2015, Silver Eye Award pentru Cel mai bun documentar la Jilhava IDFF) spune povestea lui Totonel, un puşti de 10 ani din Ferentari. Câtă vreme mama lui e în puşcărie pentru trafic de droguri, Toto locuieşte cu surorile lui mai mari, Andreea şi Ana, şi cu un şir lung de unchi, vecini şi utilizatori de droguri din cartier. Singura lui „supapă de aer” este centrul de sprijin unde face şcoala şi unde descoperă dansul hip-hop în timp ce, la rândul lor, surorile lui adolescente îşi caută şi ele locul în lume şi se maturizează, fiecare în felul ei, înainte de vreme.
Pașaport de Germania (r. Răzvan Georgescu) a primit trei nominalizări la Premiile Gopo. Puţină lume ştie că, în timpul Războiului rece, România a vândut Germaniei de Vest peste 250.000 de etnici germani. Hein Günther Hüsch, negociatorul secret al Germaniei, venea la Bucureşti cu valiza plină de bani pentru a cumpăra libertatea oamenilor. Un astfel de caz a fost şi cel al lui Erika Lazăr, care a trebuit să se adapteze noilor reguli ale capitalismului după ce a fost cumpărată cu 47.000 de mărci germane. Filmul narează cinematografic povestea aranjamentului ascuns dintre serviciile secrete ale celor două state şi dezvăluie întâmplările prin care au trecut personajele implicate în acest proces.
Trenul vieții (r. Radu Mihăileanu – premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film de debut la Veneția 1998, Premiul publicului pentru un film internaţional la Sundance 1999). Într-o seară a anului 1941, Schlomo, nebunul satului, aduce consătenilor săi din shtetl o ştire cumplită: germanii ucid şi deportează spre destinaţii necunoscute locuitorii evrei din shtetl-urile vecine. În curând, şi sătucul lor va avea aceeaşi soartă. Imediat, Consiliul Înţelepţilor se reuneşte. Trebuie să găsească o soluţie pentru a-şi salva comunitatea! În zorii zilei, ideea salvatoare îşi face apariţia, chiar din gura nebunului: pentru a scăpa de nazişti, vor organiza un tren fals de deportaţi!
Drumul păsărilor (r. Klara Trencsenyi, Vlad Naumescu – Best Romanian Documentary la ASTRA 2009). În Delta Dunării, la Periprava, bătrânii mor, iar tradiţiile se pierd. Comunitatea de lipoveni, alcătuită din credincioşi de rit vechi, a rămas fără preot. Bătrânul preot e bolnav, ţintuit de mult la pat, iar cel tânăr, ales de săteni, nu îşi poate îndeplini misiunea fiindcă nu e însurat şi nici nu se mai găseşte o fată dispusă să devină preoteasă. Înmormântările sunt oficiate de diacon în lipsa preotului, şi tot fără preot se ţin slujbele de Paşte sau de Crăciun. Sătenii îşi amintesc cum atunci când erau copii şi se auzeau strigătele prizonierilor pe Dunăre, părinţii îi minţeau că nu e nimic, doar ţipătul păsărilor.
Sunt a ta (r. Iram Haq – film în selecția oficială la Toronto IFF și care a primit Special Mention of the Jury la Les Arcs 2013). Mina, o mamă singură, trăieşte în Oslo împreună cu fiul ei de şase ani, Felix. Norvegiană de origine pakistaneză, Mina are o relaţie complicată cu familia şi caută mereu dragostea în relaţii cu bărbaţi diferiţi. Din păcate niciuna dintre aceste relaţii nu dă semne că va fi foarte longevivă. Când Mina îl întâlneşte pe Jesper, un regizor suedez, se îndrăgosteşte de el până peste cap.
Usturoi (r. Lucian Alexandrescu). Ieremia Ceapă, un băiat rrom dintr-un sat pierdut al Transilvaniei, se plânge celui mai bun prieten, Nicușor, de sărăcia pe care o îndură familia sa și de faptul că fratele său vrea să se căsătorească cu fiica bogatului Usturoi, dar nu are bani pentru asta. Cei doi fug de la școală către marele oraș pentru a deveni actori și a-și creea un trai mai bun. Drumul lor este presărat cu aventuri, de la situații periculoase cu oameni dificili, la o posibilă întâlnire cu Poliția atunci când încearcă să meargă fără bilet cu trenul, dar în final ajung teferi la Cluj. Din păcate planul lor de a deveni actori se năruie și cei doi sunt trimiși acasă cu mașina Poliției.
Nomad International Film Festival este un proiect organizat de Asociaţia Culturală Metropolis în parteneriat cu Muzeul Intercultural din Oslo şi este finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, în cadrul Programului PA17/RO13 “Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul patrimoniului cultural european”.
