Casa mea de flori

casa-floriPaşii-mi mărunţi sunt paşi de primăvară
ce-au uitat să meargă şi dansează.
E toamnă afară şi mi-e primăvară,
a tăcut ploaia sau mi-e mie dragă?

Când merg îmi văd umbra căţărată
pe copaci, clădiri şi vârf de brazi
sărbătorindu-mi fericirea nestrigată
ce a-nflorit şi creşte chiar şi azi
din pământ mai nou, mai bun
ce-a ridicat câmpuri de maci.
Mi-e sete şi beau din palmă ploaie
şi desculţă-n casa mea de flori
adorm cu gândul spre nori.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Siminiciuc Laura

Siminiciuc Laura De același autor

Pentru a publica în cadrul Cenaclului WebCultura trimite-ne textul tău prin intermediul acestui formular. Și, nu în ultimul rând, te rugăm să citești și cele câteva rânduri scrise aici. Important: autorii care au publicat deja cel puțin trei creații în paginile Cenaclului și doresc pagini de autor sunt rugați să ne contacteze prin intermediul aceluiași formular.

Recomandări

Adaugă comentariu