Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Când pasiunea face legea

Misterul

Misterul din clipa aceea cand ai uitat sa ma uiti. Faraonii umblau deghizati în oameni simpli, oamenii simpli se bucurau...

Continuare...


Powered by

Când pasiunea face legea

Mădălina Dumitrachede @
31 July 2014

Chocolat – o delicioasă fabulă cinematografică.

Pentru o zi relaxantă de vacanţă, nu poate fi mai nimerit decât Chocolat, o fabulă cinematografică lejeră, scrisă sub pretextul beneficiilor savurosului produs. Metafora, ascunsă sub ambalajul sclipitor, este livrată spectatorului sub masca uşor naivă a poveştii şi ne aduce un mesaj pentru toleranţă, libertate şi trăire a pasiunii.

ChocolatÎn profunda Burgundie a anului 1959, Flavigny-sur-Ozerain îşi duce traiul patriarhal sub dominaţia moralei rigide, impuse de mai-marii regiunii (primarul – bogătaşul Reynaud).În acest sat monoton, lovit de un vânt nordic (semn rău pentru locuitorii încuiaţi), în mijlocul unei veritabile furtuni de zăpadă, sosesc (în pelerine roşii luminiscente) Vianne (Juliette Binoche) şi fiica ei, Anouk (Victoire Thivisol). Purtată de vânturi, ca un fel de Mary Poppins,  tânăra Rocher îşi găseşte loc în acest ţinut provincial. Va închiria spaţiul unei foste patiserii  de la capricioasa Amande Voizin (Judi Dench) şi va deschide o… “Chocolaterie” (ciocolată cu lapte, ciocolată amăruie, ceşti aburinde cu ciocolată caldă, tort de ciocolată). Interesantă la această ciocolată este însăşi formula (ce-i conferă calități afrodisiace), secret deţinut doar de Vianne.

Alături de fiica ei, sub deviza “Carpe diem”, ea va începe o nouă viaţă printre acei locuitori reţinuţi. Capacitatea magică de a percepe dorinţele ascunse ale oamenilor şi de a le satisface, oferindu-le exact dulciurile de care aveau nevoie, îi convinge încet-încet, pe toţi, să se abandoneze tentaţiilor. Se vor lăsa, pe rând, cuceriţi de Vianne şi de preparatele ei, vor învăţa mai multe despre ei înşişi, despre sufletele lor, despre visele lor pierdute sau doar neglijate.   Lângă Vianne, se vor alinia forţele Binelui, oamenii de bun-simţ (în special femei, cum este Josephine / Lena Olin – victimă a unui soţ abuziv).

Chocolat

Regizor: Lasse Hallström
Scriitor: Joanne Harris
Scenarist: Robert Nelson Jacobs
Compozitor: Rachel Portman
Operator: Roger Pratt
Scenograf: John Frankish, Louise Marzaroli, Lucy Richardson
Costume: Renee Ehrlich Kalfus
Producător: David Brown, Kit Golden, Leslie Holleran
Producător executiv: Bob Weinstein, Harvey Weinstein, Alan C. Blomquist, Meryl Poster
Scenograf: David Gropman
Monteur: Andrew Mondshein

Distribuţia

Juliette Binoche (Vianne Rocher)
Johnny Depp (Roux)
Judi Dench (Armande Voizin)
Alfred Molina (Conte de Reynaud)
Lena Olin (Josephine Muscat)
Peter Stormare (Serge Muscat)
Carrie-Anne Moss (Caroline Claimont)
Leslie Caron (Madame Audel)
John Wood (Guillaume Bierot)

Premii, nominalizări, selecţii

Festivalul internaţional de film din Berlin (2001) – Ursul de Aur, nominalizat: Lasse Hallström
Globurile de Aur (2001) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Judi Dench
Globurile de Aur (2001) – Cel mai bună actriţă – musical/comedie, nominalizat: Juliette Binoche
Globurile de Aur (2001) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Rachel Portman
Globurile de Aur (2001) – Cel mai bun film – musical şi comedie, nominalizat
Oscar (2001) – Cel mai bun film, nominalizat: David Brown, Kit Golden, Leslie Holleran
Oscar (2001) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Judi Dench
Oscar (2001) – Cel mai bun scenariu adaptat, nominalizat: Robert Nelson Jacobs
Oscar (2001) – Cea mai bună muzică, nominalizat: Rachel Portman
Oscar (2001) – Cea mai bună actriţă, nominalizat: Juliette Binoche
Premiul BAFTA (2001) – Cel mai bun operator, nominalizat: Roger Pratt
Premiul BAFTA (2001) – Cea mai bună actriţă în rol secundar, nominalizat: Judi Dench, Lena Olin
Premiul BAFTA (2001) – Cel mai bun scenariu adaptat, nominalizat: Robert Nelson Jacobs
Premiul BAFTA (2001) – Cele mai bune costume, nominalizat: Renee Ehrlich Kalfus
Premiul BAFTA (2001) – Cea mai bună imagine, nominalizat: David Gropman
Premiul BAFTA (2001) – Cel mai bun machiaj, nominalizat
Premiul BAFTA (2001) – Cea mai bună actriţă, nominalizat: Juliette Binoche

Doar arogantul conte Reynaud (Alfred Molina) e de  altă părere, şi anume că delicioasa ciocolată va crea haos în ţinutul lui şi va submina strictul său cod moral. Se vor găsi şi câteva  persoane din administraţia locală care vor spune că produsele de cofetărie au aparteneţă diavolească, iar pe Vianne o consideră o întrupare a Răului. Luptătoare, tânăra femeie nu se lasă intimidată prea uşor. Încrederea în sine a femeii este consolidată şi de pasiunea vagabondului Roux, care  se îndrăgosteşte de ea şi  în care trezeşte flacăra pasiunii. Se profilează două tabere în care sălăşuiesc, pe de-o parte, persoanele creative, iubitoare ale libertăţii de exprimare, iar de cealaltă parte, cei ce cultivă conformismul, inhibarea şi reprimarea.

Metafora este detectabilă încă de la începutul filmului, când vocea din off pregăteşte spectatorul pentru poveste cu acel “Once upon a time”, distilând plăcerile. Vianne devine o persoană căutată, fiind asimilată cu libertatea şi plăcerea – interzise de austeritatea moralei acelei epoci (anii ’50 ai secolului al XX-lea). Astfel, tânăra cofetăreasă împarte, în egală măsură, plăcere şi teamă într-un orăşel din ipocriţii ani cincizeci. Simpatica pledoarie, uşor feministă, pentru libertate este susţinută de interpretarea fără cusur a încântătoarei Juliette Binoche, iar “cireaşa de pe tortul de ciocolată” este partenerul ei de joc – rebelul Johnny Depp.

Juliette  Binoche este o Vianne perfectă, care radiază căldură, bunătate şi emană curaj, dar se şi luptă cu proprii ei demoni. JudiDench creează un personaj inconfundabil, în partitura excentricei Armande Voizin. Lena Olin o transformă pe Josephine Muscat dintr-o victimă nevrotică, ducând-o spre împlinirea triumfătoare a unei veritabile eroine. Alfred Molina este personajul negativ, tocmai bun pentru a suporta  huiduielile. Întreaga distribuţie sprijină această fantezie, până şi o actriţă veterană, precum Leslie Caron, la mai bine de şaizeci de ani după ce-a câştigat inimile publicului într-un dans cu Gene Kelly în An american in Paris.

O văduvă şi un vagabond boem vor destrăma, alături de oamenii oneşti, legile ancestrale, caduce. Plasat într-un spaţiu din Franța, vorbit în limba engleză, şi populat cu personaje ale căror accente sunt de la peste tot pe hartă, Chocolat transcende locul acţiunii. Chiar dacă e plasat într-un soi de “Fantasyland”, există un adevăr la scară mică: ţinutul conservator. Perdelele din dantelă de la ferestre sunt, de fapt, destinate pentru a spiona acţiunile vecinilor. Totodată, pot fi şi (nişte) arme contra presiunii sociale, pentru a menține status quo-ul. Cu mici ajustări, aşezarea ar putea fi, un oraş din S.U.A., Chile, China sau… România.

Vizionat în orice sezon, fie de Crăciun, fie de Paşte, acest film, asezonat cu o coloană sonoră specială, aduce un mesaj profund moral, în limita în care spectatorul înţelege că bunătatea este măsura, mai degrabă, a ceea ce facem şi împărtăşim, ci nu ceea ce condamnăm pur şi simplu. Dragostea, fantezia şi umorul vor fi arme ce pot combate, întotdeauna, răul.

Despre autor

Mădălina Dumitrache

| Facebook | De același autor

Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (UNATC "I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei "săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii" ştiind că cea mai subtilă şi solidă formă de supravieţuire este CULTURA.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.