Îţi mulţumesc bunică bună,
Mi-ai bucurat copilăria,
Şi anii de apoi,
Cu chip blajin,
Cu par cărunt,
Zâmbet senin.
O bunătate-adâncă,
Cum rar mai întâlneşti,
Optzeci de ani ai strâns-o,
În inima-ţi frumoasă,
Prin gesturi, gânduri,
Ne-ai arătat-o toată.
Îţi mulţumesc bunica mea,
Recunoştinţă-n mine-ţi port,
Tu m-ai iubit cu simplitate,
Mi-ai dat întregul, tot.
Îţi mulţumesc bunica dragă,
Bunica mea cu voce caldă,
La basmele în ceas de seară,
Cu alintări în miez de toamna,
Şi ghemuri toarse, pe prispă afară.
Îmi pare rău de ţi-am greşit,
De nu ţi-am spus cât te iubesc,
Ne-ai fost alături necuprins
Şi pentru asta-ţi mulţumesc!