Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Basarabia Europeană

Aventurile fantastice ale lui Peer Gynt

Personajele basmelor nordice şi muzica de film îşi dau întâlnire, sâmbătă 13 septembrie, orele 20,30, la Teatrul de vară din...

Continuare...


Inregistrare

Colaboratori

Trimite-ne un articol prin intermediul formularului de aici. Daca ne place, il publicam. La cel de al doilea articol publicat vei primi o parola personala.

Ai uitat parola?

Noua parola iti va fi trimisa pe e-mail.

Aboneaza-te gratuit

Powered by

Basarabia Europeană

Adrian Mielcioiude @
21 October 2016

vino-la-marsMâine, 22 octombrie, va avea loc, la Bucureşti, marşul “Luptă pentru Basarabia”, la care participanţii vor cere Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României asumarea proiectului de unire a României cu Republica Moldova. Participanţii la acest marş vor fi susţinători ai acestui proiect de pe ambele maluri ale Prutului.

La ȋnceputul secolului XX intelectualii basarabeni, susţinuţi de cercurile artistice şi filantropice din Iaşi şi Bucureşti, considerau naţionalismul panromânesc drept principal instrument al transformării vieţii politice şi culturale a Basarabiei, ȋnsă cei douăzeci şi doi de ani ȋn care Basarabia a făcut parte din România n-au fost suficienţi ca acest instrument să-şi facă efectul. În doar două decenii basarabenii n-au putut recupera o sută şase ani de rusificare forţată după anexarea Basarabiei de către Rusia Ţaristă ȋn 1812.

În aceşti o sută şase ani, 350 000 de locuitori ai teritoriului dintre Prut şi Nistru, majoritatea fiind moldoveni vorbitori de limba română, au fost separaţi politic de ceilalţi români, fiind absenţi ȋn toate momentele istorice importante pentru formarea conştiinţei naţionale româneşti: revoluţiile de la 1821 şi 1848, Unirea Principatelor Române de la 1859 când Alexandru Ioan Cuza a fost ales primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România, proclamarea ca domnitor al României a lui Carol I ȋn 1866 şi transformarea României ȋn Monarhie Dinastică ȋn 1881, şi nu ȋn ultimul rând, participarea României ȋn Primul Război Mondial ȋncepând din 1916.

Nu trebuie să ne mire faptul că astăzi urmaşii acelor moldoveni nu au toţi conştiinţa apartenenţei la naţiunea română aşa cum o au fraţii lor de pe malul drept al Prutului de care au fost separaţi atât de brutal ȋn 1812, când Moldova condusă de un fanariot grec a fost ȋmpărţită ȋn două ȋntre turci şi ruşi. În 1859 folosirea limbii române este interzisă ȋn şcoli, iar limba rusă devine limbă oficială. În 1871 Basarabia este transformată ȋn gubernie, provincie rusească, acest lucru indicând că era considerată o parte inseparabilă nu numai a Imperiului Rus, ci şi a teritoriilor ruseşti. După ce au fost supuşi rusificării ȋn Imperiul Rus, a urmat moldovenizarea ȋn republica autonomă şi ȋn republica unională, şi sovietizarea pe parcursul perioadei sovietice.

Am trecut ȋn revistă foarte pe scurt toate aceste avataruri prin care au trecut românii basarabeni, ca să-i ȋnţelegem mai bine pe aceia dintre ei care astăzi nu sunt atât de convinşi de moştenirea lor românească şi nu susţin Unirea cu România.

Suntem la ȋnceputul mileniului trei e.n., la mai bine de o sută de ani de când naţionalismul panromânesc a fost considerat instrumentul potrivit pentru prefacerea societăţii basarabene după criteriile românilor din dreapta Prutului. Între timp naţionalismul şi-a pierdut din aura sa progresistă, ȋn principal din cauza celor două războaie mondiale. Tocmai pentru că sunt un susţinător al integrării românilor basarabeni ȋn marea familie a românilor conştienţi de identitatea lor românească, consider că naţionalismul, folosit ca instrument pentru atingerea acestui scop, este depăşit. Există mijloace cu mult mai subtile care trebuie exploatate la maxim ȋn contextul geo-politic actual.

România face parte dintr-un club de state care formează Uniunea Europeană, ȋn care partidele naţionaliste nu sunt văzute deloc cu ochi buni de proprii cetăţeni care până acum nu le-au adus la putere pe nicăieri. Să sperăm că nici de acum ȋncolo acest lucru nu se va ȋntâmpla, cu toate că sunt anumite semne pe fondul migraţiei şi atentatelor din ultima vreme.

Modelul unei ţări europene civilizate care respectă drepturile minorităţilor şi asigură cetăţenilor săi un nivel economic bun trebuie să ȋnlocuiască naţionalismul ca instrument de promovare a României ȋn ochii cetăţenilor Republicii Moldova. Şi mai ales ȋn ochii cetăţenilor care aparţin altor grupuri etnice decât românii. Cu alte cuvinte, hai să-i facem pe conaţionalii noştri de alte etnii să se simtă şi mai bine ȋn România, ca şi ruşii, ucrainenii, găgăuzii, turcii, bulgarii, romii şi evreii din Republica Moldova să-şi dorească să trăiască alături de noi.

Despre autor

Adrian Mielcioiu

| Blog | De același autor

Numeroase premii la diverse festivaluri literare. În 2005 publică primul său volum de poezie, "Despachetări carnivore". Publică poezie în numeroase reviste literare. În anul 2013, la editura Brumar, a publicat un al doilea volum de versuri: “Crânguri de portocali”.

Comentează

Atitudini

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.