Balada macilor

Balada macilor
Zâmbeau la răsărit iar macii Gingaș prinzând mirarea-n floare, Ademenind c-un somn toți vracii. Își cântă-n doine porumbacii Emoții și povești în care Zâmbeau la răsărit iar macii. În stâne se-nfioară bacii Când timpul-și neagă 

Elixir de mai

Elixir de mai
Prin verdele crud de la-nceputuri Se scaldă irizante aripi de fluturi Iar pe fereastra deschisă spre soare Adie mireasma-nfloririi necuprinsă-n visare. Îngerii împodobiţi în haină nouă Adună din luceferi boabe de rouă Şi răstoarnă din 

Glosă

Glosă
De multe ori... eu, Cu suflet rece de ateu, Cer patima plăcută a beției, Slovei dulci a poeziei. De multe ori... eu, Doresc să fiu Morfeu, Să pot preface vise, În împliniri, ce nu-s ucise. 

Mereu

Mereu
Găsește-ți timp să mângâi, să alinți, în preajmă și-nspre tine să privești, s-asculți și tânguiri și rugăminți și să încerci cumva să le-mplinești... Găsește-ți timp să râzi, să-mbrățișezi, să cânți, s-alergi prin flori, să ții 
1 2 3 4 108