Aripi crescânde

Și ai deschis fereastra, ai lăsat-o să plece
Să se bucure de libertate – afară se face rece
Să se piardă-n depărtare, să poarte al tău gând
Să ducă pe aripi mai mult decât un cuvânt.

Rămâi și o privești cum aripile și le desface
La-nceput timid, de parcă ar fi stângace
Dar deodată o vezi cum ea se grăbește
Să ajungă către înaltul pe care îl iubește.

Cu celelalte păsări se amestecă zbătând
Aripi ieri închise-n colivie, astăzi dansând
Un dans ce-mprăștie a sa bucurie și ciripit
Povestind că nimic nu a uitat din ce a iubit.

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Anca Horj

Anca Horj De același autor

Când gândurile se transformă în cuvinte se nasc emoții.

Recomandări

Adaugă comentariu