Amnezie

Uitasem cum se alinta vioara
Sub degetele mele de copil,
Cum desenam din zori şi până seara
Cu paşi de joc zăpezile de-april

Şi răsturnam tot cerul din oglinda
Unui surâs când zborul mă striga…
Uitasem şi de soarele din tinda
Amurgului şi cum mai alerga

În jurul mesei noastre-n trei picioare
O bucurie fără căpătâi
Fiindcă ne-aveam… Uitasem ce ardoare
Mă întorcea la dragostea dintâi

De fiecare dată când cuprinsul
Mi se scria cu-n dor nemărginit…
Uitasem cu desăvârşire visul
Ce ne-a-mprimăvărat când ne-a-ntâlnit…

Uitasem …Mi le-am amintit pe toate
Şi că-ţi iubesc fiinţa peste poate…

Ne bucurăm pentru că ne citești. Webcultura există cu ajutorul donațiilor cititorilor săi.
Ne poți susține prin intermediul unui abonament lunar

sau prin intermediul unei donații.

Mulțumim.

Aura Popa

Aura Popa Blog | Facebook | De același autor

Educatoare și mamă a doi copii, a publicat, începând cu anul 2012, poezie și proză în mai multe antologii și volume: "Vin dintr-o stirpe cu accente clare / şi pe strădanie şi pe contemplare…"

Recomandări

Adaugă comentariu