Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Alegeri

Cele sapte pacate

Cu umilință, despre omenire. În octombrie 1947, marele Mahatma Gandhi i-a înmânat nepotului său, Arun Gandhi, o bucată de hârtie pe...

Continuare...


Powered by

Alegeri

Mihai Patrascude @
6 May 2016

Afară a început febra. Înlăuntru încep să se ascută lupte.

E un peisaj cunoscut, care revine, cu ostentație și tumult, cu un deja-vu gregar sau recuperator, peste universul nostru, al oamenilor. Brusc și nelalocul lor, se fac înțelegeri, acorduri, alianțe, uniuni. False afișări care știm cu toții că nu vor ține decît pînă la trecerea rîului. În cel mai bun caz. Pentru că, în multe situații, în vîltoarea apelor, se aruncă unii pe alții, se îmbrîncesc, se calcă în picioare, se face orice pentru a trece pe malul celălalt, fără a se ține cont că este doar un mal, nimic mai mult.

Se țes urzeli, intrigi, se rup legături vechi, se pierd prietenii – toate pe fondul afișării ostentative, de pe stîlpi pe ziduri sau de pe garduri pe cer, a ceea ce nu sîntem în realitate. Brusc reinventăm – doar în registrul mărturisirii – valori, credințe, biserica, familia, bunul simț. Toate cu un afișaj excesiv, aproape convingător. Renunțăm la oameni pentru a cîștiga voturi; împărțim zîmbete pentru a cîștiga, pe moment, simpatie.

În spatele cuvintelor nu se mai ascund oameni sau sentimente, ci numere. Convertim, cu îndîrjire, tot ce avem mai bun pentru a ne face calcule, a aduna, a număra. Uitînd cu desăvîrșire că poți cîștiga o lume întreagă, dar ce folos dacă îți pierzi sufletul!?

Invocăm, blamăm, tot sub semnul cîștigului, criza. Și mă gîndesc ce bine ar fi să ne aducem aminte de adevăratele momente de criză ale lumii noastre, cum ar fi și cel în care, după un război mondial, cîțiva călugări s-au adunat la Mănăstirea Optina, în Rusia, pentru a clădi, din cuvinte, un crez. Și cîți oare dintre noi îl cunosc? Și dintre cei ce îl cunosc, mă întreb cîți oare îl pot simți…

“Doamne, dă-mi puterea să primesc cu sufeltul liniştit tot ceea ce îmi va aduce ziua de mîine. Dă-mi puterea să mă las cu totul în Voia Ta cea Sfîntă. Şi în fiecare clipă stai în preajma mea şi întăreşte-mă. Orice veste va aduce cu sine ziua de mîine, bună sau rea, învaţă-mă să o primesc cu inima împăcată şi cu încuviinţarea neclintită că Voinţa Ta stă deasupra tuturor.

Fie ca în tot ce fac şi în tot ce spun Voia Ta să-mi stăpînească cugetul şi simţirea. Iar cînd asupra mea vor veni împrejurări neaşteptate, ajută-mă să nu uit că Tu le-ai trimis. Dă-mi puterea să lucrez cu tărie şi înţelepciune în comunitatea din care fac parte fără să amărăsc pe aproapele meu.

Ajută-mă, Doamne, să pot duce povara zilei de mîine cu toate cîte le va aduce ea. Struneşte-mi voinţa şi învaţă-mă să mă rog, să sper, să cred, să îndur, să iubesc şi să iert. Iar cînd mă rog fie ca Tu însuţi să fii Cel ce se roagă în mine. Amin.”

politica

Despre autor

Mihai Patrascu

| De același autor

Născut la Baia Mare, în 22 iunie 1974. A publicat peste 50 de studii, articole, recenzii sau traduceri în România, Elveţia, Franţa, Italia, Canada, Bulgaria, Mexic. Cărţi publicate: Jurnal (1998), Profeţi ai Mileniului (1998), Scrieri despre Nikos Kazantzakis (1999), Vallarta (2000), Palermo (2003), Acasă înseamnă Europa (2003), Oameni, fapte, zboruri (2012).

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.