Bine ai venit pe WebCultura

Din cuprins:

Alea iacta est

Nu e timp pentru iubit

Pentru zile cand stii ca tacerea transmite mai mult si mai cuprinzator decat tot ce ar putea face toate cuvintele...

Continuare...


Powered by

Alea iacta est

Vladimir Stoicescude @
5 January 2014

“Iată, aceasta este aleea.” (Iulius Cezar)

Sunt convins că strămoșii noștri, în nemărginita lor înțelepciune, se răsucesc în mormânt citind aceasta traducere și aruncă, frustrați, cu iPhone-urile de pereții de marmură ai casei lor de veci. Nu am ce să fac acum, regret nespus, însă zarurile au fost aruncate și nu mai exista cale de întoarcere.

Precum un Cezar al vremurilor de demult, ne-am aflat și noi la momente de răscruce. Acele momente în care, cu sau fără voia noastră, suntem puși în situația de a alege și de a ne îndrepta pe un anume drum. Uneori alegerile sunt evidente, suntem pregătiți și cunoaștem exact cine suntem și unde vrem să ajungem. Din nefericire, de cele mai multe ori, situațiile apar ca ieșite din abis și ne iau prin foc, spadă și surprindere. Aceste momente nu sunt un motiv de bucurie, sunt momente în care suntem prinși într-o bătălie pe viață și pe moarte cu propria noastră ființă și sunt șanse mari ca omul să fie și învingător și învins.

În aceste situații există mereu un conflict: fie că natura noastră intelectuală se luptă împotriva emoțiilor și viceversa, fie suntem prinși în vâltoarea eticii sau a moralității ce se zbate împotriva drumului pe care noi, înlăuntrul întunecat al făpturii, simțim că îl merităm. Scopul omului este fericirea și evitarea durerii, așadar această dilema trebuie elucidată pentru că are potențialul să ne acapareze și să ne mistuie precum ciuma.

Pentru că nu degeaba suntem “Homo Sapiens”, omul trebuie să se axeze pe intelect și pe înțelepciune. În concluzie, mergem la o ghicitoare: aflăm că, la un drum de seară, o femeie de roșu ce apare la un bob zăbavă ne va ajuta să elucidăm misterul. Ajungem acasă, ne curățăm zațul de cafea dintre unghii, citim puțin horoscopul și putem să dormim liniștiți. Viața-i frumoasă din nou, păsărelele “ciripește” și soarele doar pentru noi răsare.

Nu am să fac pe Toma Necredinciosul, prefer să adopt principiul că fiecare om are dreptul să decidă și fiecare om are dreptul să decidă cum crede de cuviință. Pentru noi, ceilalți, este ideal să ne refugiem în turnul cel mai înalt al gândirii noastre, înarmați cu răbdare, un creion și o hârtie. Deciziile majore din viața unui om trebuie privite prin prisma logicii și ce poate fi mai logic decât un om făcând o listă. Problema cu listele este că sunt făcute de același om care, cu câteva rânduri mai sus, era indecis și confuz. Din nefericire, confuzia omului va apare și în aceste liste “pro și contra”. Căutam “adevărul”, însă avem tendința să influențăm gândirea pragmatica cu propriile noastre dorințe ascunse. Nu căutăm să luăm decizia cea buna, căutăm “logic” dovada că decizia pe care noi vrem să o luăm este cea bună. Nu suntem niciodată lipsiți de înclinații, suntem uneori lipsiți de impuls și îl căutăm prin raționalizarea rezultatului pe care noi îl vrem de fapt.

Există o a treia opțiune, aceasta fiind favorita mea pentru că este cea mai onestă și cea mai simplă în complexitatea ei. Datul cu banul aduce cu sine povara probabilității, însă am impresia că, în aceste circumstanțe, probabilitatea este absolut lipsită de importanță. Nu contează ce alege “soarta” pentru tine, puterea acestui mecanism de decizie nu sălășluiește în probabilitate, puterea sălășluiește în faptul că tu, în momentele în care banul se răsucește prin aer, vei știi exact pe ce parte vrei să se oprească.

***

Sunt nevoit să menționez că iarba pare mereu mai verde pe partea cealaltă a baricadei, percepțiile omului se schimbă și impresiile pot fi mincinoase. Există situații în care o decizie este aparent bună doar prin prisma circumstanțelor actuale, ajunși pe un alt drum aceasta se dovedește a fi un blestem sau o fantasmă. Instinctul este o sabie cu două tăișuri și, în umbrele unei livezi însorite, se pot ascunde balauri.

Alea-iacta-est

Despre autor

Vladimir Stoicescu

| Blog | Facebook | De același autor

Eu Sunt lumina de la capatul noptii, si adierea vantului de vara. Sunt Alfa si Omega, intunericul in lanul de secara. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt ambitia inaripata si sunt sangele stramosilor. Sunt mormanul de pamant, sunt copilul muribund. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt vipera ce-ti sopteste , si sunt cantecul de leagan Sunt femeia ce zambeste la barbatul care intreaba Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt diavolul cu pene, sunt Adam in pielea goala. Sunt tristetea absoluta, efemera, si fatala. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt o pata de culoare, ba un verde, ba mai tare. Esti un negru! Sunt culoare. Sunt … sunt … cogito ergo sum. Sunt mainile lui Venus, si sunt catelusul schiop Sunt atent calcand pe tine, cand eu am calcat pe mine. Sunt … sunt … Sunt … sunt? Esti. Cogito ergo sum.

    Comentarii
  1. Diana

    Si atunci ce-i de facut?....care-i calea (aleea)?

  2. No one

    Am vazut ca sunt opinii diferite la mai multi autori,chiar incluzand Wikipedia!Expresia corecta e cu Subiectul inainte si nu cu Complementul.Adica...,,IACTA ALEA EST,, si traducerea corecta e...Zarul a fost aruncat.

Comentează

Parteneri

© 2010-2014 WebCultura.